Vecini zgomotoși, soluții juridice și tehnice

Sunetele nedorite, adică zgomotele, pot avea un impact extraordinar asupra vieții cotidiene. Îngreunează sau fac imposibilă odihna, iar aparent nu avem control asupra lor nici măcar atunci când apar la momente previzibile, în mod regulat. În acest articol trecem în revistă pe scurt cazurile tipice și ce soluții tehnice există dacă, eventual, posibilitățile juridice s-au epuizat sau nu sunt eficiente.

Cazuri tipice

Există multe feluri de vecini zgomotoși, de la locatari până la unități industriale; iată câteva exemple tipice, fără pretenția de a fi exhaustive:

• Trântitul ușilor, pași zgomotoși
• Muzică prea tare, petreceri prelungite până noaptea târziu, televizor sau jocuri video care se aud prin pereți.
• Câini sau alte animale de companie care latră tare
• Lucrări de grădină zgomotoase, renovarea apartamentelor
• Atelier zgomotos, unitate de producție în vecinătate, muzică de seară

În general se poate spune că marea majoritate a unor astfel de probleme nici n-ar trebui să apară, dacă oamenii ar fi mai atenți unii cu alții și ar fi condiționați pentru viața strâns alături unul de altul, sau dacă în clădiri ar fi realizate soluții de izolare acustică, absorbție acustică și reducere a zgomotului de o calitate tehnică adecvată.

O parte din vecinii zgomotoși sunt atât de zgomotoși încât deja încalcă o anumită regulă sau normă legală, iar restul îl deranjează pe reclamant chiar și în condițiile respectării prevederilor legale.

În vederea soluționării, primul pas este identificarea sursei zgomotului. Acest lucru nu este întotdeauna simplu: identificarea și localizarea unui transformator aflat la distanță, a unei unități industriale zgomotoase sau a vreunui echipament de instalații din subsolul casei nu este de la sine evidentă — în astfel de cazuri, cunoscând plângerea, poate fi indicat să se efectueze și măsurători. Dacă sursa zgomotului este cunoscută sau evidentă, este indispensabilă o comunicare la subiect, dar politicoasă, orientată spre o soluție comună, începută la timp cu vecinii.

Întrucât, în cele mai multe cazuri, și din partea vecinului zgomotos apare o cerință legitimă — dorește să își folosească uneltele, să țină câine, să primească oaspeți, să se uite la televizor etc. —, trebuie căutate acele limite în interiorul cărora aceasta să fie posibilă fără a-i deranja pe vecini. Dacă vecinul este deschis la cooperare, atunci, în general, se poate găsi și o soluție practică și imediată (de ex. căști de bună calitate, nu grele, pentru televizor/ascultarea muzicii/jocuri), sau se poate ajunge la un compromis rezonabil, acceptabil pentru ambele părți, dar în multe cazuri soluția cu adevărat durabilă o oferă intervenția tehnică — de exemplu îmbunătățirea izolației acustice, construirea unei soluții antifonice și altele similare. Întrucât multe dintre aceste soluții sunt cele mai eficiente atunci când sunt instalate la vecin, aproape de sursa zgomotului, este importantă păstrarea unei bune relații. Nu este însă posibil întotdeauna să se găsească o soluție tehnică economică; în astfel de cazuri, soluția potrivită poate fi solicitarea legată de utilizare sau obligația juridică, iar, în ultimă instanță, mutarea.

Cerințe de zgomot – cât înseamnă „prea tare”?

Pentru întreaga Ungarie, valorile-limită ale încărcării sonore și vibraționale ambientale sunt stabilite în primul rând prin reglementări — în prezent, Hotărârea comună 27/2008. (XII. 3.) KvVM-EüM (modul de măsurare a emisiilor de zgomot și vibrații este stabilit în Hotărârea 93/2007. (XII. 18.) KvVM). Conform acesteia, nici măcar într-o zonă cu amenajare urbană mare nu se poate cauza un zgomot mai mare de 55 decibeli ziua și 45 decibeli noaptea, ceea ce este mai slab decât o conversație obișnuită (în mod tipic ~60 dB). Pe lângă reglementările naționale, modul de conviețuire mai poate fi reglementat și prin reglementări și norme locale. Astfel pot fi, de exemplu:

• Hotărârea autorității locale privind reglementarea locală a protecției împotriva zgomotului și vibrațiilor (poate, de exemplu, să interzică întreținerea zonelor verzi, adică lucrările de grădină, în timpul de odihnă)
• Hotărârea autorității locale privind regulile fundamentale ale conviețuirii comunitare și consecințele juridice ale încălcării acestora
• Regulamentul intern al imobilului.

Important este că valorile-limită legate de zgomot depind, deci, și de poziția și natura proprietății. O întrebare importantă este însă și în ce măsură valorile-limită ale zgomotului arată dacă se manifestă efectiv un efect deranjant. Întâlnim multe cazuri în care valorile-limită sunt îndeplinite, însă reclamantul este, în pofida acestui fapt, deranjat de zgomote. Acest lucru poate avea loc deoarece, pe lângă diferențele de sensibilitate individuală, efectele sonore — deci și zgomotele — sunt extrem de greu de comprimat într-o singură valoare numerică cu același conținut semantic pentru toată lumea, fie și pentru că intensitatea sonoră variază de obicei în funcție de înălțimea sunetului, iar medierea pe perioade lungi maschează zgomotele bruște momentane, care sunt totuși foarte deranjante (prevederile sunt deja, parțial, bine pregătite pentru aceasta). În consecință, metodologia de măsurare și evaluare legată de zgomot se dezvoltă continuu și devine din ce în ce mai complexă, însă în legi acestea apar, în general, doar mai târziu. Adică între conformitatea legală și efectul deranjant real nu există o concordanță perfectă, astfel încât poate fi justificată căutarea unor soluții tehnice care să gestioneze problema în mod personalizat, la o calitate mai bună decât prevederile minime ale reglementărilor.

Pot chema poliția?

Împotriva anumitor tipuri evidente de zgomot se poate interveni ușor: de exemplu, în cazul unei petreceri nocturne care deranjează multe persoane, se poate chema poliția (în baza Legii II din 2012 privind contravențiile, procedura contravențională și sistemul de evidență a contravențiilor și a art. 5:23 al Codului Civil aplicabil tulburării liniștii, care se referă, în general, la folosirea bunurilor și interzice deranjarea altora). În practică, polițiștii avertizează mai întâi, dar în cazul unei a doua sesizări justificate (chiar și în aceeași zi) pot aplica deja și o amendă. Co-locatarul care încalcă normele de conviețuire va primi atâtea sancțiuni câte proceduri contravenționale se vor declanșa. Conform legii de mai sus privind contravențiile, dacă amenda nu poate fi executată, ea trebuie transformată în muncă de utilitate publică sau în arest. Nu este, deci, adevărat că autoritățile nu fac niciodată nimic și că vecinul contravenient nu este tras la răspundere; este însă un fapt că autoritatea poate acționa doar dacă vecinii au făcut sesizarea.

Autorități competente – unde ne putem adresa cu plângere?

Nu orice zgomot este ocazional și, adesea, nici aprecierea problemei existente nu este alb-negru. În general, ne ocupăm detaliat de posibilități într-un articol separat (Zgomot deranjant – procedură de protecție împotriva zgomotului sau protecție posesorie), mai jos rezumăm doar esența.

În căutarea unei căi de atac, împotriva unui efect sonor regulat sau continuu (de ex. provenit dintr-o activitate industrială/comercială/de alimentație publică), se poate iniția o procedură de protecție împotriva zgomotului. În acest caz, competența autorității este, în general, exercitată de secretarul autorității locale a localității/sectorului. Important de menționat este că, deși contractele asociației de proprietari („regulamentele”) pot conține prevederi privind anumite efecte sonore și de zgomot (de ex. „este interzisă tunderea ierbii după ora 20:00”), în mod caracteristic, aceste contracte nu pot conține un sistem de sancțiuni.

În cazul unei surse de zgomot ocazionale sau variabile (de ex. eveniment sportiv, câine care latră), nu se poate iniția o procedură de protecție împotriva zgomotului, acestea fiind dispute juridice între vecini din categoria protecției posesiei: o astfel de procedură poate fi solicitată în termen de un an de la încălcarea posesiei, tot la secretar, iar după un an doar la instanță. Toate dovezile necesare pentru evaluare trebuie indicate și anexate de solicitant. Dacă acestea există, secretarul își desfășoară procedura în câteva săptămâni, de regulă cu o cercetare la fața locului și audierea celor implicați. Dacă se poate stabili comportamentul de încălcare a posesiei — sau este aplicabilă altă reglementare, de ex. se poate iniția o procedură de protecția animalelor și se poate dovedi că un câine latră din cauza condițiilor proaste de îngrijire —, atunci secretarul dispune restabilirea stării inițiale și/sau interzice celui care a încălcat posesia continuarea comportamentului respectiv.

Posibilități de apărare, soluții tehnice

Cea mai dorită soluție în orice caz este discutarea problemelor, întrucât cel mai bine se poate atenua orice zgomot dacă nici nu se naște.

Este de asemenea un fapt că pereții multor clădiri rezidențiale existente (de ex. apartamentele de bloc construite cu mult timp în urmă) nu îndeplinesc cerințele de izolație acustică (izolarea la sunete aeriene) prevăzute astăzi prin lege. Din păcate, dacă cineva a cumpărat în starea văzută o locuință construită cu câteva decenii în urmă, ulterior este practic fără speranță să obțină vreo despăgubire printr-un proces. Înainte de cumpărare merită efectuată o măsurătoare sau revizuite planurile cu sprijinul unui expert acustic.

Pe lângă proiectarea neatentă, sau, în cazul cel mai rău, inițial insuficientă, și execuția neglijentă poate cauza probleme: vibrațiile sunt transmise nu doar de pereți, ci și de structurile necorespunzător legate sau separate, de grinzile de planșeu, ba chiar și de echipamentele de instalații ale clădirii. Mulți consideră, în mod eronat, că o izolație termică bine executată va izola bine și sunetele. Acest lucru nu este deloc neapărat așa, ba chiar efectul poate fi invers — acest aspect trebuie examinat atent în fiecare caz.

Pe lângă sunetele aeriene, și sunetele transmise prin structuri pot cauza un deranj semnificativ. Zgomotele de impact, bubuiala vecinului de deasupra, zgomotele care vin din spațiile de instalații sau din magazinul, sala de fitness din imobil pot fi extrem de deranjante. Cea mai bună soluție este proiectarea atentă înaintea construcției; dar ce putem face pentru a îmbunătăți o situație deja existentă?

Articolul continuă - vor fi prezentate următoarele